Dependentii de junk food prefera sa rabde de foame, decât sa mânce alimente sănătoase- a dezvaluit un studiu efectuat pe sobolani

februarie 4, 2012 · 0 Comments

O dieta incluzand cantitati nelimitate de junk food-hrana nesanatoasa, poate provoca şobolanii să devină atât de dependenti de regimul alimentar nesănătos, incat sa prefere sa moara de foame decât sa revina la o alimentatie sănătoasa, au descoperit cercetătorii.

Într-o serie de studii efectuate pe parcursul a trei ani şi publicate în revista Nature Neuroscience, oamenii de ştiinţă de la Scripps Florida, Paul Johnson, şi Paul Kenny au arătat că răspunsul şobolanilor la hranirea cu cantitati nelimitate de hrana nesanatoasa se dezvolta pe un tipar paralel cu cel bine-cunoscut al dependentei de droguri – chiar şi schimbările chimice la nivel cerebral coincid.

„Avem niste caracteristici de bază ale dependenţei, iar aceste animale prezinta toate aceste caracteristici”, a spus Kenny.

In primul lor studiu, cercetătorii au hranit soareciii fie numai un regim alimentar echilibrat, fie regimul echilibrat, plus acces nelimitat la hrana nesanatoasa-junk food, cumpărata de la un supermarket local, inclusiv carne prelucrata şi prăjituri. Într-o perioadă scurtă de timp, şobolanii ce aveau in dieta si junk food au început să mănânce compulsiv si au devenit rapid supraponderali.

Cercetatorii au emis ipoteza că şobolanii mâncau compulsiv deoarece, la fel ca dependenţii de droguri, au devenit desensibilizati la cantitati mai mici şi aveau nevoie de cantitati din ce in ce mai mari pentru a simti aceeaşi placere.

Multe droguri recreationale functioneaza prin stimularea directa a centrelor de placere din creier, în special a receptorului dopaminei, cunoscut sub numele de D2. Suprastimularea acestui receptor determină organismul să înceapă producerea unei cantitati mai mici de dopamina, ceea ce duce dependentul la tendita de a compensa prin consumul unei cantitati mai mari de droguri.

Avand in vedere ca dopamina poate fi secretata si ca urmare a desfaurarii unor activitati care provoaca placere, cum ar fi hranirea sau sexul, Kenny şi Johnson au presupus că dependenţa de produse alimentare s-ar putea dezvolta în acelaşi mod. Pentru a testa dacă şobolanii chiar au devenit insensibili la dopamină, cercetatorii au luat şobolanii din primul experiment şi le-au cuplat creierele la un dispozitiv care le stimula direct receptorii D2 atunci când alergaau pe o rotita de exercitii.

Şobolanii cu o dieta formata din junk food au fugit pe rotita semnificativ mai mult decât şobolanii hrăniţi cu o dieta normala, sugerând că receptorii primilor au devenit într-adevăr insensibili. Aceasta „profunda” desensibilizare a avut loc după doar cinci zile de dieta cu hrana nesanatoasa.

„Ei pierd controlul. Acesta este semnul distinctiv al dependentei. ”

La o alta testare a ipotezei lor privind dependenta, cercetatorii au folosit un virus pentru a bloca receptorii D2 la şobolani sănătoşi. Toti acei şobolani au inceput curând sa manance compulsiv.

„Aceasta este dovada cea mai completă pe care o avem până în prezent, care sugerează că obezitatea şi dependenţa de droguri au baze neurobiologice comune”, a spus Johnson.

Poate cea mai socanta constatare a venit atunci cand cercetatorii au blocat accesul şobolanilor dependenti la junk food si au inceput sa ii hrăneasca din nou numai cu hrana sanatoasa, speciala pentru şobolani – aceeaşi dieta pe care şobolanii o avusesera ca pui. Când hrana nesanatoasa nu a mai fost disponibila, şobolanii pur şi simplu au refuzat să mănânce timp de două săptămâni.

„Ei, de fapt, s-au infometat in mod voluntar”, a spus Kenny.

Ideea dependentei de junk food nu este una noua, şi conexiunea intre dopamina si hrana nesanatoasa a fost invocata pentru prima data de fostul comisar FDA, David Kessler, în cartea sa best-seller ”Sfârşitul supraalimentarii”.

„Desigur, vom vedea acest model de dependenţă si la oameni”, a spus nutritionistul Sandy Livingston. „Ei ştiu că nu ar trebui să mânce prea mult, dar o fac oricum.”

Livingston si-a exprimat speranţa că o mai bună cunoaştere a laturii biochimice a dependenţei de alimente ar putea rezulta în diminuarea sentimentului de vinovăţie şi a condamnarii obezitatii intr-o masura mai mica. „O mulţime de oameni se invinovatesc, spunand:” De ce nu am nici un pic de vointa? „, a spus ea.

„Alimentele pot crea dependenta”, a spus autorul si producatorul de supliment nutritive Jordan Rubin. „Când oamenii descriu supraalimentarea şi pierderea în greutate ca o luptă, acesta este motivul-dependenta.”

El a solicitat intreprinderea mai multor activitati de cercetare, în care componentele individuale ale alimentelor nesanatoase, cum ar fi MSG [Glutamatul monosodic], intrucat acestea ar putea fi în spatele efectelor de dependenţă.

Sugerând încă un alt domeniu de cercetare pentru viitor, Kenny şi-a exprimat speranţa că o mai bună înţelegere la nivel biochimic a dependentei de alimente ar putea într-o zi sa permita dezvoltarea unui vaccin sau medicament care sa trateze mancatul compulsiv.

Studiul lui Kenny si al lui Johnson a fost finanţat prin subvenţii de la Institutul National pentru sanatate, Bank of America şi de la Fundatia de Cercetare Margaret Q. Landenberger.

SURSA

Reclamati abuzurile la adresa office@asistentapentruconsumatori.ro sau la adresa Senatorului : iulian.urban@gmail.com

By Farmacist Gabriela Stefancu