Afectiuni ale sistemului nervos central

Prof. dr. Iamandescu: ‘Pe muzică barocă, neuronii capătă un ritm specific,geniilor’

mai 30, 2012   ·   0 Comments

Prof. dr. Iamandescu: „Pe muzică barocă, neuronii capătă un ritm specific,geniilor”
Preferinta pentru muzica de calitate nu tine cont doar de educatie, ci mai
ales de inteligenta, iar ascultarea muzicii are aproape numai efecte
benefice. Profesorul Iamandescu a realizat primele studii de muzicoterapie
din Romania, in cadrul catedrei de Psihologie Medicala si Psihosomatica a
UMF „Carol Davila” din Bucuresti.
Este adevarat ca muzica ne poate face sa simtim mai putin durerea?
Muzica joaca un rol mult mai important decat am putea crede. in Antichitate
se mergea chiar pana la folosirea flautului in dreptul zonei afectate de
lumbago. Dincolo de asta, muzica si-a dovedit posibilitati terapeutice in
plan psihologic si somatic. De exemplu, efectul antalgic, de combatere a
durerii, a fost evidentiat intr-un mod spectaculos la femeile care faceau
chiuretaj uterin. Cele care au ascultat numai muzica au simtit mai putin
durerea decat cele care au luat calmante. Muzica se utilizeaza foarte mult
in ginecologie, acum si in chirurgie.
*Ati studiat efectele muzicii asupra organismului si ati scris un tratat de
muzicoterapie in acest sens.*
Am scris primul tratat de muzicoterapie receptiva, iar peste o
saptamana-doua va aparea o noua editie a acestui tratat, care a fost
imbunatatit prin contributia a noua personalitati din domeniul
muzicoterapiei internationale. Aceste personalitati m-au ajutat sa largesc
cadrul acestei abordari si sa incerc sa introduc muzicoterapia la noi in
tara ca specialitate muzicala, lucru care este pe cale sa se realizeze si cu
ajutorul cadrelor didactice de la Universitatea de Muzica din Bucuresti si
al mai multor psihologi. Numai ca este un domeniu foarte pretentios, care
cere cel putin trei ani de formare si acum este o tatonare in aceasta
directie. Cartea despre care va vorbesc se adreseaza in primul rand
melomanilor.
*Este eficienta orice melodie care ne place sau gusturile se discuta?*
Orice muzica este eficienta, in mod sigur, dar s-a dovedit ca piesele din
repertoriul clasic si romantic activeaza cel mai mult creierul. Chiar daca
exista asa-numita muzica preferata (unul vrea romante, unul vrea rock),
exista tomografia cu emisie de pozitroni care arata cum muzica lui Mozart
activeaza 99%-100% din scoarta cerebrala. Si, in general, muzica simfonica
si de camera activeaza creierul in proportie de 90%, spre deosebire de
muzica usoara sau tangoul, de exemplu, care activeaza creierul in proportie
de 50%.
Mai mult, nicio muzica nu poate depasi pragul pe care il atinge muzica
baroca, de exemplu, ale carei unde sonore au frecvente care se inscriu in
zona de activare optima a activitatii cerebrale. Daca ascultam muzica
baroca, neuronii capata un ritm de activitate ciclica intre 8 si 12 cicli pe
secunda, ceea ce se intampla numai in cazul geniilor! Numai ca geniile il au
permanent, in vreme ce omul care asculta muzica il are doar cat asculta
muzica, dar este suficient, pentru ca imbunatateste memoria.
*Inseamna ca ar trebui sa ascultam muzica in timp ce invatam?*
Da, muzica in stil baroc in special, adica Bach, Telemann, Handel. O
doctoranda a mea, psihologul Liliana Neagu, a dovedit ca persoanele care
invata folosind acest fundal sonor obtin performante cu 40% mai mari la
testele de memorie. Poate ca mai tarziu se va putea ca in salile de clasa sa
se puna muzica in surdina ca fundal sonor, care sa nu distraga atentia, dar
care sa favorizeze memoria.
*In afara de stimularea memoriei, ce alte efecte mai are muzica? Si ce
tipuri de muzica clasica sunt cele mai indicate?*
Muzica baroca are efecte foarte bune, slava Domnului, si pentru relaxare, si
pentru terapie, dar aici, sigur, ii putem include si pe Mozart, pe
Beethoven, pe Wagner. De asemenea, efectul antalgic este mare si la muzica
preferata. in studiile mele, am pus muzica pe care a vrut-o fiecare, chiar
si muzica populara gen „Uhai, bade”. Si aceasta a avut efect antalgic. Dar
am pus si muzica clasica si aceasta a avut mai mult succes! Stiu acest lucru
pentru ca am avut un aparat care te ciupea si provoca durere, iar
intensitatea senzatiei era inregistrata, aparatul spunea cat te doare. Eu va
pot spune ca am avut Zona Zoster, cu dureri mari localizate la ureche, am
crezut ca am otita. Am ascultat la casti „Amurgul zeilor” de Wagner – sase
ore, de la ora doua la opt dimineata. Ma mai durea foarte putin cand am
ajuns la medicul ORL-ist.
In alta ordine de idei, o cercetare recenta a colectivului nostru a
demonstrat o scadere considerabila a glicemiei pe fondul auditiei muzicii
clasice. Toate aceste cercetari nu au alt rol decat sa convinga marele
public, dar si lumea medicala, de valoarea muzicoterapiei si sa pregateasca
atmosfera in tara noastra pentru introducerea muzicoterapiei ca specialitate
complexa, pe care trebuie sa o practice fie un muzicolog cu pregatire de
psihologie, fie un psiholog cu educatie medicala, fie un medic care sa aiba
o cultura muzicala deosebita si notiuni de psihologie.
*Se spune ca plantele cresc mai bine, ca vacutele dau mai mult lapte pe
muzica de Mozart. Este adevarat?*
Da. Si nu numai Mozart, muzica clasica, muzica armonioasa. Pe de alta parte,
ascultand un discurs al lui Hitler, plantele s-au chircit, s-au ofilit.
*Difera impactul pe care il are muzica asupra noastra daca o ascultam in
cadrul unui concert la Ateneu, de exemplu, sau acasa, la casti?*
La un concert, efectul este maxim, deoarece sunt trei factori implicati: in
primul rand, concentrarea este mult mai buna, te duci la concert ca sa
asculti muzica. Pe de alta parte, este vorba de actiunea sunetelor asupra
corpului, intregul corp este invaluit de aceste efluvii sonore la modul
direct. Si apoi, conteaza caracterul emotiei colective. Este vorba de
fenomenul de contagiune emotionala care potenteaza trairile. Si caracterul
de eveniment pe care il are participarea la un concert este important.
*Sunt artistii, in general, si persoanele care canta, in special, mai
sanatosi, mai fericiti sau mai putin stresati decat ceilalti?*
Aici este vorba despre muzicoterapia activa pe care eu nu am analizat-o,
deoarece este mult mai putin la indemana oricui sa cante in casa, sa cante
la un instrument chiar, poate cel mult sa cante intr-un cor. Nu sunt studii
foarte exacte in acest sens, inca nu avem o statistica si in stiinta nu poti
sa mergi numai pe impresii. Dar se pare ca muzicienii traiesc mai mult – cu
unele exceptii regretabile, desigur. Uitati-va la marii zei, Herbert von
Karajan, Arthur Rubinstein, la 94 de ani canta la pian, Pablo Casals. Muzica
stimuleaza imunitatea, iar cine are o imunitate mai buna traieste mai mult.
Cel putin din punctul acesta de vedere se poate spera. Dar ascultand muzica,
efectele sunt cu siguranta benefice.
*Sa revenim la gusturile muzicale.*
Vreau sa retineti un lucru. Nu exista obstacol pentru a beneficia de
efectele muzicii asa-zise grele. Nu este valabila ideea ca-ti trebuie
neaparat o educatie muzicala. O educatie muzicala favorizeaza un contact mai
usor cu aceasta muzica, dar oamenii care sunt foarte inteligenti apreciaza
un astfel de gen indiferent de cultura lor muzicala. Dovada stau notele pe
care ei le dau pieselor din repertoriul simfonic si de camera. Cele mai noi
cercetari pe care le-am facut pe plan international sunt in domeniul
muzicodiagnosticului, este un concept prin care reusesc sa imbogatesc
examenul psihologic prin felul in care bolnavul descrie, pe baza impresiilor
personale, ce ii sugereaza muzica pe care o asculta, fara sa stie cine este
compozitorul sau cum se numeste piesa. O sa va dau un exemplu: o femeie de
serviciu, cand a ascultat un fragment de Wagner, „Calatoria lui Siegfried pe
Rin”, o muzica accesibila, frumoasa, a fost extrem de impresionata si a
descris exact ce a vrut sa spuna Wagner, dar intr-o forma modificata,
adaptata secolului: si-a amintit de o calatorie a ei nu cu luntrea, ci cu
autobuzul, in care vedea locuri frumoase. I-am spus ca are un nivel de
inteligenta ridicat si mi-a zis ca a fost buna la carte, dar n-a putut sa
continue. insa copilul ei este olimpic! Deci avea gena aceasta, dar nu s-a
putut realiza.
*”Muzica lui Mozart activeaza aproape 100% din scoarta cerebrala.”*
*Ritmul trezeste instinctele, melodia emotiile, iar armonia inteligenta*
*Ce le transmiteti tinerilor care asculta muzica „suparata”, zgomotoasa?*
Sa nu devina prizonierii ei, sa incerce si altceva. Sa asculte la petreceri, mai ales muzica usoara de buna calitate, muzica de film. Si mai ales, sa cante ei insisi, intr-un cor, la un instrument. Ii dezvolta mult. Anihileaza efectul stresului si le finiseaza personalitatea. Ii face mai complecsi.
*Dar manele?*
Manelele, daca vreti, sunt foarte bune pentru exacerbarea instinctelor. Si
am spus tot. Dar exacerbeaza si instinctul de agresivitate, nu doar pe cel
sexual, care e bun. Muzica manelelor activeaza toate organele si aparatele
„de la buric in jos”, ca sa zic asa, in timp ce muzica cealalta – „de la
buric in sus”.
*De ce se intampla asa?*
Manelele inseamna in primul rand ritm, iar ritmul stimuleaza instinctele.
Melodia stimuleaza afectivitatea, emotiile, le rafineaza, iar armonia
sonoritatilor, orchestratia stimuleaza inteligenta. „Bolero”-ul lui Ravel,
dupa parerea mea, este exemplul de muzica completa: are un ritm obsedant,
este melodic si are o orchestratie care creste progresiv. Acesta este
exemplul de muzica in care gasesti toate cele trei trasaturi.
*Risca sa devina oarecum „autisti” cei care asculta muzica la casti in
mijloacele de transport si in toate momentele in care vor sa evadeze?*
Nu inseamna ca muzica ii face autisti, ci ca aceia care au aceasta
inclinatie spre introversie se izoleaza cu ajutorul muzicii. Unii evadeaza
si pe calculator. Si eu zic ca in lumea muzicii e mai bine decat in cea a
calculatorului. Iar muzica poate fi un ecran foarte folositor pentru studiu,
dupa cum spuneam. Revenind insa la casti, atentie la riscul hipoacuziei! in
Germania, o treime din tineri sunt hipoacuzici.
*Aveti un compozitor preferat?*
imi place foarte mult Haydn. Mi se pare un rezervor de optimism extraordinar, o baterie care te incarca. Preferintele acestea sunt insa si in functie de starea de spirit si de activitatea pe care o faci. Sigur, si
Mozart, si Bach, si Wagner. Beethoven ramane insa Beethoven. Reprezinta omul cu toate dimensiunile lui, cu toate calitatile si cu toate defectele lui. Pe
langa el, toti ceilalti sunt ingeri. Iar Bach este… cum sa zic. Bach este
infinitul.
*”O educatie muzicala favorizeaza un contact mai usor cu muzica grea, dar
oamenii care sunt foarte inteligenti apreciaza acest gen indiferent de
cultura lor muzicala.”*
*”Manelele exacerbeaza instinctele. Activeaza toate organele si aparatele ,
ca sa zic asa, in timp ce muzica cealalta actioneaza . ”* *Una din doua*
– Instrument sau voce? Ce preferati sa ascultati? Instrument. Dar si opera
sau liedul.
– Muzica clasica sau ambientala? Care ne relaxeaza mai bine? Muzica clasica
(pe cei inteligenti!).
– Concert in sala sau la casti? Ambele, cu preferinta pentru concertul in
sala.
– Beethoven sau Mozart? Care compozitor ne ajuta sa ne concentram mai bine?
Bach (rade). Poate si Mozart.
CV
– Medic si psiholog
– Data si locul nasterii:11 decembrie 1942, Bucuresti
– Studiile si cariera:
– Licentiat in medicina si in psihologie
– Presedintele Societatii de Psihosomatica Aplicata si Medicina
Comportamentala din Romania
– Seful catedrei de Psihologie Medicala si Psihosomatica a UMF „Carol
Davila” din Bucuresti pana in martie 2011, actualmente profesor asociat
– Medic primar alergolog la Clinica Gral Medical Colentina
– Autor a 22 de carti in domeniul psihosomaticii generale si
psihoneuroalergologiei
– Autorul monografiei „Muzicoterapia receptiva”(foto) in 2004, reluata si
imbogatita impreuna cu un colectiv interna¬tional in 2011

sursa:www.ceascadecultura.ro

By


Readers Comments (0)





Please note: Comment moderation is enabled and may delay your comment. There is no need to resubmit your comment.